Fericirea vine planificată sau spontan?

My name is Ingrid and I am a planner – ar putea fi o prezentare perfectă.

Sunt o planificatoare din naștere. De când mă știu și îmi amintesc mi-a plăcut mereu să mă gândesc la viitor – ce aș vrea să fac, ce aș fi când voi crește și cum voi ajunge acolo. Ca adult îmi  planific în continuare obiectivele personale și modalitățile de a le atinge; călătoriile mi le planific multe luni înainte și nu îmi prea pot imagina un început de an care să nu fie în jurul agendelor, a listelor și a rezoluțiilor pe anul care începe.

De cele mai multe ori sunt convinsă că, dacă nu ar fi abilitățile mele de planificare, nu aș trăi viața pe care o am acum. Planificarea se potrivește personalității mele și stilului meu de viață – este modul în care îmi place să trăiesc, recunosc.

Dar, cu timpul învățăm să ne uităm și în jur, să înțelegem că nu doar adevărul nostru există și că pot fi și alte moduri de a fi fericiți, altele non-planificate chiar, că sunt oameni care stabilesc date generale pentru călătorii și idei după care se ghidează, dar de fapt nu plănuiesc neapărat să le și urmeze, nu plănuiesc ce vor face săptămâna viitoare  sau în acest weekend sau mâine dimineata. Totul prinde formă „pe drum” . Ei sunt cei care au câteva destinații finale cunoscute și nici o informație legată de traseul care îi va duce acolo.

Întotdeauna am crezut că, lăsând atât de multe la voia întâmplării, strategia de „aflăm pe drum”, este un risc prea mare, că e oarecum lipsă de responsabilitate, dar acum înțeleg că nu trebuie sa fie deloc așa.  Este doar un mod de viață diferit. Atât planificarea, cât și non-planificarea își  au avantajele lor.

Fiecare avem, cred, dreptul să ne alegem care strategie ni se potrivește mai natural, ba mai mult, cred că în diferite perioade ale vieții le putem aplica pe ambele, în functie de ce ne este mai important.

Cred că planificarea permite mai mult control sau cel puțin dă această iluzie celui care își trăiește viața conform unui planning pre-stabilit. Desigur, viața se întâmplă și lucrurile se schimbă fără o confirmare prealabilă. Cu toate acestea, atunci când planifici, ești în măsură să îți dai seama ce modificări trebuie făcute pentru a nu rata următoarea întâlnire, dead line sau task de pe listă. În acest astfel însă, conștient sau nu, ziua ta devine o mașinărie, cu fiecare sarcină diferită ca o unealtă sau o pârghie individuală care îi permite să funcționeze, conform planului.

Ca non-planificator cred că ai mai puțină rigiditate în viață și din acest motiv poate ești capabil să petreci mai mult timp reflectând asupra mediului înconjurător și a oamenilor din viata ta și mai puțin timp reflectând la gândurile proprii.

O altă provocare pe care planificarea o aduce este aventura sau nevoia de aventură. Spontaneitatea este o normă pentru cei care nu planifică și poate aduce oameni neașteptați în viața ta și amintiri de cele mai multe ori minunate.

Trucul este să faci puțin din ambele. Nu cred că poți crea adevărata schimbare și progresul fără un plan, dar am învățat să apreciez foarte mult și plăcerea lucrurilor și activităților spontane. Și, dacă pentru asta trebuie să îți planifici niște „goluri” pentru spontaneitate, de ce nu?

 

Be you- Be different- Make a difference with style !

  • Comments ( 0 )

  • Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

TOP